Charles Haddon Spurgeon
BUNĂTATEA DIN INiMĂ ŞI TĂRIA DE CARACTER

Să nu fii numai zahăr, că te mănâncă lumea, dar nici numai oţet, că te varsă din gură. În toate este o cale de mijloc: numai proştii o iau razna. Să nu fim nici numai stâncă, dar nici numai nisip, nici numai fier, dar nici numai ceară.

Nu este bine să ne gudurăm în faţa oricui ca nişte căţeluşi, dar nici să ne repezim la oricine ca nişte dulăi. Lumea este alcătuită din negru şi din alb şi de aceea în ce priveşte firea, avem a face cu tot soiul de oameni. Unii sunt largi ca o gheată veche, dar care nu este mai de preţ decât perechea ei; alţii ca şi iasca iau foc la cea mai mică jignire şi sunt tot atât de primejdioşi ca iarba de puşcă.

Negreşit că e destul de greu să ai în curte un argat morocănos cu toţi, ca un urs cu o bubă pe cap, acru ca agurida, tăios ca un brici şi duşmănos ca un câine de măcelar. Cu toate acestea şi acel om poate să aibă unele părţi bune şi afară de asta, este şi el om. Dar nici Stan, bun ca pâinea şi gata să se încovoaie în faţa oricui ca o salcie pletoasă, nu este prin aceasta nimănui de vreun folos, ci este de batjocura tuturor.

Omul se cade să aibă măduvă în şira spinării, altfel, cum o să-şi ţină capul sus? Însă această spinare trebuie să se şi îndoaie, dacă nu vrea să se lovească cu capul de pragul de sus.

A face ce vor alţii îşi are vremea sa şi a nu face ce vor alţii îşi are vremea sa. Dacă ne facem măgari, oricine va încăleca pe noi, dacă însă voim să fim stimaţi, atunci să fim stăpâni pe noi şi să nu îngăduim altora să pună când le place şaua pe noi. Dacă vrem să fim pe placul tuturor, vom ajunge ca broasca sub grapă şi nu vom avea pace niciodată; şi dacă vrem să facem pe servitorii, faţă de toţi vecinii noştri, fie buni, fie răi, nu vom avea de la nimeni mulţumiri, pentru că în felul acesta vom face tot atâta rău cât bine.

Cine se face oaie va vedea că n-au murit toţi lupii. Cine se culcă jos să se aştepte să fie călcat în picioare. Cine se face şoarece va fi mâncat de pisici. Cine îngăduie vecinului să-i pună viţelul pe umeri în curând va vedea că o să-i pună şi vaca. Se cade să căutăm să plăcem aproapelui nostru spre bine, adică spre a-l face mai bun, dar asta este altă socoteală. Vulpilor bătrâne le lasă gura apă după boboci de gâscă şi le dau mereu târcoale; şi dacă, prin viclenie, izbutesc să-i pună să facă ce doresc, apoi lasă că în curând îşi iau ei plata.

Un camarad cum nu se poate mai bun, vei fi numit, dacă te faci gloabă pentru prietenii tăi, dar în ce încurcătură te vei băga! Caută să ieşi din această stare, pentru că mai târziu, îţi vor striga cu siguranţă: Adio, scumpe coş, căci mi-am cărat toate merele! Sau îţi vor mulţumi frumos şi nimic mai mult. Atunci vei vedea că vorbele frumoase nu satură nici o pisică măcar, că ele nu-ţi pun unt pe pâine şi nu-ţi umplu buzunarele. Cei ce te linguşesc, sau vor să te înşele, sau au nevoie de tine,  să ştii că după ce mănâncă portocala, îi aruncă coaja. De aceea, fii înţelept şi înainte de a sări, uită-te bine înainte, ca nu cumva sfatul unui prieten să-ţi aducă mai multă pagubă decât ocara unui duşman.

Nerodul crede orice vorbă, dar înţeleptul ia bine seama. Mergi cu vecinul tău până unde merge cu tine cugetul curat. Desparte-te însă de el când gheata cugetului începe să te strângă, începe să fii cu prietenul tău aşa cum gândeşti să urmezi a fi cu el şi fă-l curând să ştie că nici tu nu eşti un om de chit, ci unul care-şi are şi el mintea lui şi înţelege să se folosească de ea. Opreşte caii când vezi că nu te mai afli pe calea cea dreaptă şi întoarce-te numaidecât înapoi pe cea mai scurtă cale.

Cine vrea să fie ferit de greşeli mari să ia seama la cele mici; de aceea, opreşte-te din vreme, dacă vezi că prietenul tău te trage după el în şanţ. Mai bine să se supere pe tine cunoscutul tău, decât să-ţi pierzi bunul tău nume şi să-ţi pui în primejdie sufletul tău. Nu te teme să apuci pe calea întoarsă. Să nu-ţi pese când stricatul îşi bate joc de tine, din pricină că tu fugi de păcat. Mai bine să fugi la timp, decât să arzi în veşnicie. Nu te lăsa înduplecat la pierzare. A te arunca în gârlă căutând să faci pe placul camarazilor tăi, spre pierzarea ta, este aur prea scump plătit. Păşeşte cu hotărâre acolo unde crezi că ai să stai şi nu te lăsa abătut de nimeni de la ceea ce este drept. Învaţă să zici “nu”. Aceasta îţi va fi mai de folos decât învăţarea limbii latine.

A fi prietenul oricui înseamnă adeseori a nu fi prietenul nimănui. Altminteri faci prostia de a fura de la familia ta, ca să ajuţi pe străini şi ajungi frate cu cerşetorul. În binefaceri, ca şi în toate, este nevoie de înţelepciune şi unii ar trebui să meargă la şcoală ca s-o înveţe. Un om binevoitor poate să fie crud faţă de copiii lui, dacă le ia pâinea de la gură ca s-o dea acelora care-l numesc om darnic, dar după aceea râd de prostia lui. Foarte des, cine împrumută pe altul cu bani pierde şi banii şi prietenii şi cine girează pe alţii ajunge să nu se mai poată gira pe sine. Ascultă sfatul lui Ion Plugarul şi nu mai gira decât atât cât ai plăcere să pierzi. Adu-ţi aminte de Cuvântul lui Dumnezeu care spune: Cine se pune chezaş pentru altul păgubeşte, dar cine se fereşte de chezăşie este sigur.

Când suntem nedreptăţiţi, batjocoriţi, din pricină că suntem creştini, trebuie să răbdăm fără să ne maniera; să nu ne arătăm însă ca şi cum n-am simţi, pentru că lucrul acesta va încuraja pe vrăjmaşii noştri să ne dea o nouă lovitură. Cine se lasă înşelat de două ori de acelaşi om este pe jumătate tot atât de rău ca înşelătorul; şi aproape tot aşa este şi la batjocuri, pentru că, dacă nu ne apărăm dreptul nostru, atunci noi suntem de vină când nu ni se dă. Pavel era gata ca din pricina Stăpânului lui să sufere lovituri; n-a uitat însă să spună slujbaşului că este cetăţean roman, şi când acei domni voiau să-i dea drumul din închisoare pe ascuns, el a zis: Nu aşa, ci să vină ei înşişi şi să ne scoată afară.

Creştinul este cel mai blând om din lume, totuşi este şi el om. La foarte mulţi oameni, nici nu este nevoie să le mai spui acest lucru, fiindcă, de îndată ce simt că cineva vrea să le facă vreun rău, ei, întocmai ca nişte cai, deja încep să sforăie. Mult înainte de a şti dacă este un hoţ în curte sau dacă a scăpat calul din grajd, ei deschid fereastra şi trag cu puşca. Primejdioşi vecini sunt aceştia! Ai putea mai de grabă să te aştepţi să-ţi faci un scaun pe fruntea unui taur decât să ai tihnă în apropierea lor. Nu lega prietenie cu omul mânios şi nu te întovărăşi la drum cu omul furios. Cel încet la mânie este cu multă pricepere, dar cel iute cu duhul înalţă nebunia. Dacă vezi un om grabnic la vorbire, este mai multă nădejde de la un nebun decât de la el.

Am cunoscut, în viaţa mea, câţiva oameni foarte încăpăţânaţi, care nu primeau nici să fie mustraţi, nici să fie îndrumaţi. În satul nostru, un om ţine un câine mops şi-mi spune că, dacă apucă ceva în gură, nu-i mai dă drumul; numai dacă i-ai tăia capul, i-ai scoate din gură ce-a apucat. Aşa sunt şi unii oameni cu care am avut adesea a face şi aproape m-au scos din fire. Mai degrabă ai îndupleca furca de gunoi să se facă maşină de treierat, sau piatra de rând să se facă marmură, decât să faci pe aceşti oameni să primească mustrări înţelepte. A spăla pe un negru până să-l faci alb şi a scoate petele de pe un leopard, este o nimica toată faţă de încercarea de a călăuzi pe un om încăpăţânat. Mai degrabă ai putea să îndupleci un munte să se mişte din loc, decât să-l faci pe încăpăţânat să se lase de hotărârea pe care a luat-o, bună sau rea. A nu te lăsa abătut cu nici un preţ de la lucrul tău, când el este bun şi drept, este mare lucru; predicatorul nostru spune că acesta este lemnul din care se croiesc martiri. Dacă însă un om sucit la minte şi nepriceput are în capul lui acest pietriş tare, atunci el face martiri din aceia cu care are a face.

Arendaşul bătrân, domnul Cap-Gros, a jurat că va bate cu pumnul un cui într-o scândură de stejar, dar dintr-asta nu s-a ales decât cu o mână beteagă pe toată viaţa; pentru că nu şi-a putut vinde grâul cum dorea, a lăsat clăile să i le mănânce şoarecii. Numai să treci pe lângă moşia lui şi ai să vezi încăpăţânarea lui; fiindcă a făgăduit sus şi tare că nu vrea să ştie de „ideile noi”, de aceea are şi cea mai slabă recoltă. Ceea ce este şi mai rău pentru el este că fata lui a trecut la „sectanţi”. Mâniindu-se grozav, a alungat-o din casă şi cu toate că, precum cred, îi pare foarte rău de aceasta, nu vrea să se înmoaie cu nici un chip, ci rămâne la hotărârea lui că nu vrea s-o mai vadă cât va trăi. Între timp însă, copilul iubit trage să moară datorită asprimii lui. Este mai bine să rupi făgăduinţele făcute în pripă decât să le ţii.

Cine nu se schimbă niciodată nici nu se îmbunătăţeşte vreodată şi cine nu cedează nici nu biruie vreodată. Faţă de copiii noştri, trebuie să unim blândeţea cu tăria. Nu trebuie să li se facă întotdeauna voile, dar nici să fie opriţi de la toate. Dă unui porc să mănânce de câte ori guiţă şi fă unui copil voia de câte ori ţipă şi vei avea un porc îngrăşat şi un copil răzgâiat. Un om care învaţă să sufle într-o trompetă şi un copil răzgâiat sunt doi tovarăşi foarte neplăcuţi, chiar dacă locuiesc la uşa de alături. Dacă nu luăm bine seama, copiii noştri vor ajunge un necaz pentru alţii şi un chin pentru noi. Nuiaua şi pedeapsa dau înţelepciune, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. Dacă nu vrem să ne pedepsim copilul, ca să n-avem durere de cap, vom avea din belşug dureri de inimă când va fi mare. Adevărul fără înconjur trebuie să se vadă în toată purtarea noastră faţă de copiii noştri, „da” trebuie să fie „da”, „nu” trebuie să fie „nu” şi aceasta întocmai şi îndată. Nu făgădui niciodată ceva unui copil şi să nu te ţii de cuvânt, dar, dacă ai făgăduit, ţine-te de vorbă, fie că i-ai făgăduit un covrig, fie o bătaie bună. În toate cazurile, sileşte-l să asculte cu orice preţ. Copiii neascultători sunt copii nenorociţi, pentru binele lor să ţii să te asculte. Dacă renunţi o dată la autoritatea ta, cu greu o vei mai putea câştiga, pentru că cine zice „a” trebuie să zică şi „b” şi aşa mai departe. Nu se cade să întărâtăm la mânie pe copiii noştri ca să nu ajungă la deznădejde, însă trebuie să ne cârmuim casa în temere de Domnul şi, dacă facem lucrul acesta, putem să aşteptăm binecuvântarea Sa.

De când Ion Plugarul s-a apucat să facă pe scriitorul, a avut prilejul să-şi arate atât tăria cât şi blândeţea lui, fiindcă de atunci i-au fost trimise baniţe întregi de sfaturi bune, pentru care zice: „mulţumesc frumos”, cum spune nevasta boierului de la conac. Tot aşa nu se sfieşte să le trimită sfaturile înapoi sau chiar să le dea unele din ale sale, chipurile ca să-şi arate recunoştinţa şi aceasta pentru că el este încredinţat că este un lucru foarte frumos din partea atâtor oameni să-i arate multele feluri în care s-ar putea face de râs. Ţinta lui este să culeagă de pe miriştile prietenilor săi cât mai multe îndrumări bune. Ţinând cu tărie la felul lui de a scrie, este gata totuşi ca, pe ici, pe colo, să mai îndrepte câte ceva, de va putea. Poate, dacă predicatorul său îi va împrumuta cărţile vreunui poet, va băga din ele şi în buchetul său şi va scoate astfel lucruri frumoase ca florile în luna mai, dar nu poate să făgăduiască nimic în această privinţă, pentru că a început secera şi strânsul şi n-are răgaz să înşire versuri. Un lucru rău este însă că prietenii lui nu se potrivesc în spusele lor. Unii zic: cuprinsul este foarte sărac şi pe lângă asta şi-a mai luat şi un nume de împrumut, căci scrisul nu este destul de aspru ca al unui plugar. Alţii zic: cuprinsul ar mai merge, dar vorbirea este aşa de grosolană, că te miri că s-a găsit cineva care să tipărească astfel de lucruri. Ion se gândeşte să ofere sfătuitorilor săi toată atenţia, aşa cum se cuvine şi deoarece unii şoareci au mers cu îndrăzneala până acolo, că şi-au aşezat cuibul în urechea pisicilor şi Ion se gândeşte să se ia pe urma sfătuitorilor săi şi ca răspuns la sfaturile lor, să scrie câteva rânduri asupra dării de sfaturi când nu ţi se cer, rânduri care să le dea de gândit.

Anunțuri

1 comentariu »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s